SFINŢENIE ŞI CULTURĂ
CTITORIILE BRĂNCOVENEŞTI DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI
Apropiat al Bisericii, ctitor ţi apărător al identităţii religios-culturale valahe, Constantin Brâncoveanu a creat istoria care îi va perpetua numele încă din timpul vieţii.
Un domnitor la a cărui curte se întreceau să fie prezenţi diplomaţi din toate colţurile lumii nu punea preţ pe bogaţie, ci pe credinţă.
Este remarcabil cum '' Prinţul aurului'', aşa cum era supranumit , impulsiona în permanenţă viaţa calugărească din codri şi munţi. Prefera ţinuturile Vâlcii.
Brâncoveanu ridică în Arhiepiscopia Râmnicului Mănăstirea Hurezi-
perlă reprezentativă a epocii,, inclusă în patrimoniul UNESCO- şi sporeşte viaţa monahală prin ajutorul dat altor opt aşezăminte Arnota, Surpatele, Govora, Bistriţa, Mamu, Dintr-un Lemn, Cozia şi Fedeleşoiu.
Moştenirea spirituală construită cu rafinament include asumarea istoriei unei familii dedicate ţării şi credinţei ortodoxe, împletirea inspirată a mai multor curente culturale şi selectarea exigenta a celor mai valoroase resurse umane.
Cu o forţă extraordinară, ctitoriile braâncoveneşti vâlcene le concentrează pe toate.
Mesajul lor sincron, chiar si la 300 de ani după moartea domnitorului martir şi sfânt, arată că rugaciunea înseamnă şi artă, în cea mai brâncovenească dintre eparhiile ţării.
Balada a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, glas 5 , text dupa Vasile Alecsandri,melodie; Sf. Mănăstrire Brâncoveni
Sursa: Trinitas TV; Crestinortodox.ro;wikipedia.ro;wikipedia.org; comunapauestiotasau.ro;voceavalcii.ro; ziarullumina.ro; jurnalspiritual.eu;YOUTUBE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu