Jerry Lee Lewis- n. 29 septembrie 1935 - 85 ani de la nastere.

                                                                  Jerry Lee Lewis

                                                                           

Jerry Lee Lewis  este un solist și pianist american de muzică rock and roll, rockabilly și country.

                                                                                   

  

  Un pionier al muzicii rock and roll, Lewis a fost introdus în 1986 în Rock and Roll Hall of Fame, contribuția sa în acest gen muzical fiindu-i recunoscută și de Rockabilly Hall of Fame. În 2004, Rolling Stone Magazine l-a situat pe locul 24 din lista celor “100 cei mai buni artiști ai tuturor timpurilor”, iar în 2003, au listat colecția “All Killer, No Filler .The Antology,Rolling Stone Magazine”, pe locul 242 din lista celor “500 cele mai bune albume ale tuturor timpurilor”. 

                                                                            

             

El a fost premiat cu 9 discuri de aur, plus inca un disc neoficial oferit de catre Casa de discuri Mercury pentru albumele care au vandut peste 250.000 de exemplare. Albumul din 2006 “Last Man Standing” a vandut peste 500.000 de exemplare in toata lumea, reprezentand cel mai bun album vandut in toata cariera sa muzicala.

Jerry Lee Lewis figureaza in Topul 50 al artistilor country ai tuturor timpurilor. Exista zvonuri ca albumul soundtrack al filmului Great Balls Of Fire, a vandut pana in prezent peste 1.000.000 de copii. Inregistrarea originala a cantecului “Great Balls of Fire”, de la Casa de discuri Sun, a fost aleasa la Grammy Hall of Fame in 1998, iar inregistrarea melodiei “Whole Lotta Shakin' Goin On” a primit aceeasi distinctie in 1999.

Alaturi de Johnny Cash, Carl Perkins si Roy Orbison, Jerry Lee Lewis a primit premiul Grammy la categoria “discurs liber” pentru albumul de interviuri lansat impreuna cu doar cateva copii ale discului “The Class of '55” din 1986.De mentionat este ca doar inregistrarile care au peste 25 de ani si au o importanta semnificativa in istoria muzicii, pot primi aceste onoruri.

Pe 12 februarie 2005, Jerry a primit din partea Academiei Naționale Americane a Științei și Artei Înregistrărilor (The Recording Academy) premiul Grammy pentru “recunoașterea întregii cariere muzicale” (Lifetime Achievement Award). Pe 10 actombrie 2007, a primit premiul American Music Masters Award al Rock 'n' Roll Hall of Fame. 

                                                                          

                                                   JERRY LEE LEWIS-You Win Again -1979

 

Sursa: Wikipedia;mondonews.ro, Youtube

Material cules si prezentat de Schiopu-Mateiu Valentin-Sectia Multimedia BJV

                                                             

MARIA TANASE [ 25 septembrie 1913 - 22 iunie 1963]- 107 ani de la nastere.

                                                                   MARIA TĂNASE

                                                   [ 25 septembrie 1913 - 22 iunie 1963]

                                                                               

   Maria Tănase , a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră de către Nicolae Iorga în anul 1938.
                                                                         

                                                                   

 
 S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, Jud. Sibiu,și al florarului Ion Coandă Tănase din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj.
    Începând cu 1935, a urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, avându-l ca profesor peIon Manolescu împreună cu care juca pe scena Teatrului Municipal. În 1934 este admisă, prin concurs, la Teatrul „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, şi distribuită într-un grup vocal în spectacolul de revistă Cărăbuş-Expres, pe al cărui afiş figura cu pseudonimul Mary Atanasiu. Aici a descoperit-o folcloristul Harry Brauner care a i-a pregătit lansarea.

     A început să înregistreze la reprezentanţele bucureştene ale studiourilor „Tomis” şi „Columbia” din Viena, iar în 20 Februarie 1938 a debutat la Radio. Succesul a fost răsunător, cronicile i-au fost favorabile: „Tânăra cântăreaţă care e una din cele mai izbutite talente ale promoţiilor mai noi aduce pe lângă apreciate însuşiri vocale şi o preocupare de noutate întru totul lăudabilă: studiul temelor folclorice, valorificarea melodiilor populare pe care nu le disează ci le cântă, păstrându-le nealterată frumuseţea originală.                                        

     Solista creează astfel şi pune în valoare melodia poporană autentică şi cu deosebire cântecul autentic, terenuri încă necunoscute, neînţelese sau degradate de obişnuiţii noştri diseuri”.

          Laureată a Premiului de Stat (1955), Artistă Emerită (1957). A fost curtată de multe servicii de spionaj, englez, francez, german. Există date conform cărora a făcut parte din grupul de agenţi al lui Eugen Cristescu, alături de Zaharia Stancu şi Mihai Beniuc. „Se pare că celebra cântăreaţă i-a facilitat lui Eugen Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani” (Cristian Troncotă).     

     După refuzul de a lucra pentru Securitate, a fost urmărită permanent, fiind considerată un element „care manifestă duşmănie pentru regimul nostru”. A fost supranumită „Privighetoarea”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, „Edith Piaff a României”.            

      Corpul neînsufleţit a fost depus la Teatrul de Revistă. A fost condusă pe ultimul său drum, spre Cimitirul Bellu, de zeci de mii de oameni. „Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche şi cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc şi al unui timp. Aşa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, [...] parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase” (Constantin Nottara).
   
În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în București.
Se stinge din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963.
                                                                    

                                                                               
                                                        Maria Tănase - Ciuleandra


 Sursa: Enciclopedia României ;  Gorjeanul.ro;Adevarul.ro ;Libertatea .ro ; Folclorromânesc . ro; ziarul metropolis.ro; ro.pinterest.com

Material cules si prezentat de Valentin S.M.-Sectia Multimedia BJV

La 17 septembrie 1973, se puneau bazele Cenaclului Flacăra, înfiinţat şi moderat, pe toată perioada desfăşurării sale, de poetul Adrian Păunescu, la acea vreme redactor şef al revistei Flacăra.

                                                             CENACLUL FLACARA

                                                                  17 septembrie 1973

                                                              47 de ani de la infiintare

                                                                              

   La 17 septembrie 1973, se puneau bazele Cenaclului Flacăra, înfiinţat şi moderat, pe toată perioada desfăşurării sale, de poetul Adrian Păunescu, la acea vreme redactor şef al revistei Flacăra.

 

La început, spectacolele aveau loc la Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti, dar pe măsura creşterii în amploare, spectacolele au început să aibă loc în spaţii mult mai mari din toată ţara, în săli de sport, apoi în aer liber, de obicei pe stadioane.

Pe scena Cenaclului Flacăra s-au lansat ori şi-au consolidat cariera foarte mulţi artişti, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock şi din alte genuri, formaţii, coruri. Au fost prezenţi în spectacole şi mari scriitori, actori, regizori, sportivi, declara Andrei Păunescu în 2017, într-o conferinţă de presă.

                                                                                 

  

Potrivit lui Andrei Păunescu, Cenaclul Flacăra, „o puternică mişcare de cultură tânără şi nonconformistă din Europa de Est”, a reunit peste 2.000 de manifestări, care au avut loc între 1973 şi 2010, la care au participat peste şapte milioane de spectatori.

La Cenaclu s-a cântat şi s-a recitat în limbile română, engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, greacă, turcă, maghiară, germană, ebraică, arabă, tătară, aromână, idiş, japoneză, chineză, sârbo-croată, ţigănească, poloneză.

                                                                                  

  

Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Florian Pittiş, Marcela Saftiuc la Cenaclul Flacăra, 1979.

                                                                                 

Cenaclul Flacăra a avut chiar şi o echipă de fotbal care a disputat, de-a lungul celor circa 10 ani de activitate, peste o sută de partide, cu diverse echipe din ţară, nefiind niciodată înfrântă, mai spunea Andrei Păunescu.

                                                            

„Primii artişti care au cântat în Cenaclu au fost Tudor Gheorghe şi Doru Stănculescu. Doru Stănculescu a cântat ‘Hai, hai’ şi ‘Baladă de copilărie’ care conţinea citate din ‘Doina’ interzisă a lui Mihai Eminescu, iar Tudor Gheorghe a cântat, mi se pare, ‘Ursul românesc’ şi încă un cântec.

                                                                           

  Printre artiştii care s-au lansat ori au cântat, de-a lungul anilor, în Cenaclul Flacăra se numără: Tudor Gheorghe, Ştefan Hruşcă, Nicu Alifantis, Vasile Şeicaru, Valeriu Sterian, Victor Socaciu, Adrian Ivaniţchi, Dan Chebac, Evandro Rosetti, Florian Pittiş, Anda Călugăreanu, Alexandru Zărnescu, Octavian Bud, Ovidiu Haidu, Doru Stănculescu, Zoia Alecu, Mircea Vintilă, Valeriu Penişoară, Marcela Saftiuc, Adriana Ausch, formaţia Iris, Maria Gheorghiu, Florin Săsărman, Cristian Buică, Mădălina Manole (în grupul Alfa şi Beta, împreună cu Ştefania Ghiţă), Tatiana Stepa, Emeric Imre, Arpad Domokos, Maria Nagy, Laurenţiu Mărgineanu, George Nicolescu, Mircea Vintilă, Ducu Bertzti, Dinu Olăraşu, Nicolae Furdui Iancu, Gil Ioniţă, Ion Hagiu, Ion Zubaşcu, Mircea Bodolan, Mihail Stan, Mircea Florian, Radu Gheorghe, Mihai Napu, grupurile Ecoul (Magda Puskas şi Sorina Bloj) şi Poesis (Marius Baţu şi Eugen Baboi), Cetatea, Canon, Partaj, Totuşi, corurile Preludiu şi SONG, precum şi mulţi alţii.

                                                                

                                     In memoriam Adrian Paunescu-Cenaclul Flacara                                           

                                             

 Sursa: Facebook.com;editiadedimineata.ro; renasterea.ro; viselenuautermendelimita.ro;YOUTUBE; europafm.ro

            Material cules si prezentat de Valentin Schiopu-Mateiu-Sectia Multimedia BJV