Grigoraş Dinicu s-a născut pe 3 aprilie 1889, la București, într-o casă
modestă aflată pe strada Sfinților nr. 41, în cartierul de lăutari
Scaune. Părinții săi au fost Ionică Dinicu, un cunoscut lăutar aplaudat
pe scenele din București, Paris sau Moscova, iar mama sa, Elena Dinicu, a
fost fiica fostului celebru naist Angheluș Dinicu şi soră a
violoncelistului Dimitrie Dinicu, absolvent al Academiei de Muzică din
Viena și dirijor – până în 1920 – al Orchestrei Simfonice a Ministerului
Instrucțiunii Publice.
Excepțional violonist, care s-a remarcat în perioada interbelică prin
originalitatea interpretării vechilor partituri ale muzicii lăutărești,
dar și prin tehnica instrumentală strălucitoare, calități care i-au adus
faima pe plan mondial.
Grigoraș Dinicu are meritul de a fi desființat
orice hotar între muzica clasică și cea populară și de a fi făcut
legătura între mahala și burghezie, aducând sonoritățile horelor,
doinelor și cântecelor muzicii lăutărești de la periferia orașului, unde
erau în parte uitate, adaptându-le și prezentându-le pe cele mai
prestigioase scene ale lumii, începând cu cea a Ateneului Român.
În 1947, artistul simte o durere din ce în ce mai intensa la gat. Se
pune diagnosticul unui cancer al laringelui urmat de o inevitabila
intervenție chirurgicala. După o a doua operație, Grigoraș Dinicu moare
la 28 martie 1949 în București. A fost înhumat la Cimitirul „Pătrunjel”
(azi „Reînvierea”), foarte aproape de lăutari ca Sava Pădureanu,
Cristache Ciolac, Costică Pompieru. La înmormantare, Orchestra „Barbu Lăutaru” condusa de Ionel Budișteanu a cantat „Hora staccato”.
Franklin sa născut la 25 martie 1942 în Memphis, TN, în Statele Unite ale Americi.
Cântăreața, compozitoarea, actrița și pianista născută în
Tennessee, era cunoscută ca regina muzicii soul. Și-a început cariera în
copilărie care cânta evanghelie la New Bethel Baptist Church din
Detroit, Michigan. Acolo tatăl ei era slujitorul bisericii. După aceea,
s-a alăturat carierei seculare la vârsta de 18 ani.
La început, Aretha a debutat prima ei piesă la Columbia Records. Când
s-a născut, mama ei Barbara a livrat la casa familiei sale, situată la
406 Lucy Avenue, Memphis, Tennessee.
Tatăl ei a fost ministru baptist și predicator de circuit, originar din
Shelby, Mississippi, în timp ce mama ei a fost o pianistă și vocalistă.
În familia lor, ambii părinți au avut copii din relații anterioare, pe
lângă cei patru pe care i-au avut împreună. Familia lor s-a mutat apoi
la Buffalo, New York, când ea avea doi ani. Tatăl lor a mutat apoi
definitiv familia în Detroit, unde a fost preluat ca pastor al Bisericii
Baptiste din Noua Betel. Din cauza infidelităților tatălui lor, The
Franklins s-au căsătorit cu probleme și s-au despărțit în 1948.
A început să cânte solo după moartea mamei sale. A cântat solo-uri de
evanghelie la Betelul Nou pe care a debutat-o cu imnul Isus, Fii un
gard în jurul meu. Tatăl ei a început apoi să o gestioneze. El o va
aduce pe drum cu el în timpul turneelor sale de caravane evanghelice
pentru ca ea să facă apariții și să cânte în diferite biserici.
Primul ei single a fost lansat în 1956 în J.V.B. A fost intitulat
Niciodată să nu îmbătrânești. De atunci a devenit o senzație de frunte
în industria muzicală în acel moment.
Înainte de dispariția ei, Aretha a fost căsătorită de două ori. Prima ei căsătorie a fost cu Theodore White
cunoscută și sub numele de Ted în 1961 când avea doar 19 ani. Cu toate
acestea, cuplul a divorțat din cauza violenței domestice în 1968.
divorțul a fost finalizat în 1969.
Ulterior s-a recăsătorit Glynn Turman
care a fost al doilea soț al ei. Nunta a fost oficiată la 11 aprilie
1978, la biserica tatălui ei. Astfel, Aretha a devenit mama vitregă a
copiilor lui Turman din căsnicia sa anterioară.
Franklin a continuat să lanseze mai multe single-uri populare, multe
dintre ele fiind acum considerate clasice. În 1987 a devenit prima
femeie artistă care a fost introdusă în Rock and Roll Hall of Fame, iar
în 2008 a câștigat cel de-al 18-lea premiu Grammy, făcând-o una dintre
cele mai onorate artiste din istoria Grammy.
Ulterior s-au
despărțit în 1982, iar divorțul a fost finalizat în 1984. Ea
intenționase să se căsătorească cu tovarășul ei de multă vreme Willie
Wilkerson și ambii aveau angajamente care se întindeau în 1988. Ulterior
a anulat logodna în 2012.
Cu 18 Grammys sub centura ei, Franklin este unul dintre cei mai onorați
artiști din istoria Grammy, clasat printre aprecierile lui Alison
Krauss, Adele și Beyoncé Knowles. În 2011, Franklin a lansat primul ei
album pe propria casă, O femeie care cade din dragoste.
În 2014, Aretha Franklin cântă Marele Clasic Diva, care a ajuns pe locul 13 pe topurile pop și pe nr.3 R&B.
În
februarie 2017, regina sufletului în vârstă de 74 de ani a declarat
postului de radio Detroit WDIV Local 4 că colaborează cu Stevie Wonder
pentru a lansa un nou album.
În dimineața zilei de 16 august 2018, Franklin a cedat bolii sale, pe care familia ei le-a dezvăluit a fi cancer de pancreas.
Sir Elton Hercules John, s-a născut în localitatea Harrow , Regatul Unit. Este un cântăreț, compozitor,
cantautor și pianist englez. A lucrat cu partenerul său muzical Bernie Taupin
din 1967; până în prezent au colaborat la peste 30 de albume.
Sir Elton John este unul dintre marii supraviețuitori ai muzicii pop.
Născut la 25 martie 1947, ca Reginald Kenneth Dwight, a început să cânte la
pian la vârsta fragedă de patru ani. La vârsta de 11 ani, a câștigat o bursă la
Academia Regală de Muzică.
Prima sa formație s-a numit
Bluesology. Ulterior a făcut o audiție (fără succes) ca solist pentru trupele
de rock progresiv King Crimson și Gentle Giant.Dwight a făcut echipă cu liricul
Bernie Taupin și și-a schimbat numele în Elton John (combinând numele
saxofonistului Elton Dean și Long John Baldry). Duo-ul a scris melodii pentru
Lulu și Roger Cook. La începutul anilor 1970, a înregistrat albumul conceptual
„Tumbleweed Connection”.
A devenit cel mai de succes artist pop din
anii '70 și a supraviețuit multor moduri pop, inclusiv punk, New Romantics și
Britpop, pentru a rămâne unul dintre cei mai apreciați muzicieni din Marea
Britanie. Elton John a anunțat că este bisexual în 1976, iar în 1984 s-a
căsătorit cu Renate Blauel. Căsătoria a durat patru ani înainte ca în cele din
urmă să se împace cu faptul că era de fapt homosexual. În anii 1970 și 1980, a
suferit de dependență de droguri și alcool și bulimie, dar a trecut prin ea.
Este bine cunoscut ca militant pentru
cercetarea SIDA și ține degetul pe pulsul muzicii
moderne,
bucurându-se de artiști precum Eminem, Radiohead, Coldplay și Robbie Williams.
A
fost cavaler în 1997.
Revista Billboard l-a numit cel mai de succes artist
masculin din istorie in The Billboard Hot 100 Top All-Time Artists și pe
locul trei la general (după The Beatles și Madonna).
Steve McQueen (născut Terence Steven McQueen , a fost un actor american de film. Era supranumit "The King of Cool" iar într-un interviu,Bruce Lee (care i-a fost și antrenor) a făcut referire la McQueen folosind sobrichetul "son of a gun".
A jucat în filme precum The Cincinnati Kid, Bullitt, Cei sapte magnifici.În
1974 devine starul cel mai bine plătit din lume, deși nu a mai jucat în
filme după asta timp de patru ani. McQueen discuta mai mereu în contradictoriu cu regizorii, venea cu sugestii și prefera ca în
filme să aibă replici scurte, mizând mai mult pe impactul vizual.
Steve s-a născut pe 24 martie 1930, undeva în Beech Grove, Indiana.
Tatăl lui, William Terence McQueen, pilot acrobat, a părăsit-o pe mama
lui Steve, Julia Ann, după șase luni de concubinaj. Julia era alcoolică
și ocazional prostituată. Aflată în imposibilitatea de a se îngriji de
un copil, mama l-a lăsat în grija bunicilor (Victor și Lillian) în 1933,
în Slater, Missouri.
A fost de mic copil pasionat de curse și avea să afirme cândva ''Cursa este viața...înainte și după nu este decât așteptare''. Dislexic, parțial fără auz din cauza unei infecții a urechii din perioada copilăriei, McQueena ajuns sa joace roluri în filme antologice precum: Papillon, Marea evadare, Cei șapte magnifici, Cineva acolo sus mă iubește, Locotenentul Bullitt.
După o lupta apriga cu boala care l-a mistuit[cancer], Steve moare la 7 Noiembrie 1980, la vârsta de 50 ani.
Sursa: wikipedia;Youtube;;mfitv.com;tcm.com
Material cules si prezentat de Valentin Mateiu-Schiopu-Sectia Multimedia BJV
Mircea Vintilă, zis și Ciocu', este muzician, cântăreț și compozitor român . S-a născut la 23 martie 1949, la București, și face parte din prima generație de artiști folk ai României,cea a anilor 70.
A fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Școala de Muzică, clasa violă. A terminat Liceul ''Gheorghe Lazăr'' și apoi a absolvit Institutul de Construcții din București în anul 1974.
Mircea Vintilă , a cântat alături de prestigioși artiști[Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu], la primul festivalul studențesc de muzică folk din anul 1971.
Debutul discografic al lui Vintilă se produce în anul 1976, când apare un disc single intitulat Mielul / Pământul deocamdată, editat de Electrecord. Versurile celor două cântece ce se regăsesc pe disc aparțin lui Adrian Păunescu.
În anul 1990
primește „Marele Premiu pentru Întreaga Activitate” în cadrul
Festivalului Național de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee
în Europa.
Numele muzicianului este strâns legate de formația de acompaniament Brambura, dar și de super grupul Pasărea Colibri.
Mircea Vintilă a compus cântece pe versuri de George Coșbuc, Tudor Arghezi, Adrian Păunescu sau Florian Pittiș.
În 1992 fondează, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiș și
Vlady Cnejevici, grupul Pasărea Colibri,desfășurând o prestigioasă
activitate discografică și de turneu în țară și străinătate.
A avut o activitate bogata în spectacole, evenimente muzicale, fiind un reprezentant de marcă al curentului Folk în România.
Goran Bregović, este un muzician din Bosnia și Herțegovina și unul dintre cei mai recunoscuți compozitori moderni din Balcani. El se declară iugoslav.
Goran s-a născut pe 22 martie 1950 la Sarajevo, în Bosnia, tatăl său fiind croatul Franjo Bregović, iar mama sa fiind sârboaica Borka Perišić.
Pe când avea doar șaisperezce ani, Bregovic a pus bazele trupei Bijelo Dugme, care avea să devină una dintre cele mai populare formații rock din Europa.
A creat coloane sonore pentru filme precum: "Time of the Gypsies", "Queen Margot", "Underground" și "Arizona Dream", special pentru regizorul Emir Kusturica.
Creațiile lui sunt influențate de muzica tradițională țigănească precum și de muzica din Balcani.
Fiind un compozitor de excepție, a scris piese pentru Iggy Pop, Ofra Hazza sau Cezaria Evora
Gerard Joling,este un cântăreț și prezentator de muzică olandez . Cunoscut pentru vocea sa de înalt tenor, a ajuns sa fie foarte cunoscut pe la sfârșitul anilor 1980, când a lansat un șir de de single-uri, printre care enumerăm: Ticket to the tropics, Love is in your eyes. De asemenea a avut un mare succces și în Asia.
În anul 1988, a participat la Eurovision Song Contest, Olanda, unde a cântat piesa''Shangri-La'', care s-a bucurat de un real succes .
Cel mai mare hit al său a fost piesa '' No more Boleros'', care a ajuns în top 10 în mai multe țări din Europa continentală. Piesa a fost preluată și cântată de faimoși cântăreți precum: Demis Russos; Karel Gott; Clemente; Semino Rossi, etc.
De-a lungul timpului , Gerard Joling a fost prezentator de emisiuni TV în Olanda , cât și un interpret de muzică foarte apreciat în țară și în lume.
Joling este , de asemenea văzut în mod regulat ca membru al juriului unor spectacole muzicale la televiziunea olandeză.
Nat King Cole -n. Nathaniel Adams Coles, a fost un pianist, compozitor, interpret de jazz, cântăreț și actor de film american.
S-a născut în Montgomery, Alabama, SUA. Nat , a fost primul muzician care a
căpătat pentru prima dată rolul de pianist de jazz. El își datorează
cea mai mare parte a faimei sale muzicale populare vocii sale moale de
bariton, pe care o îndeplinea în genurile de trupă mare și jazz. În
1956, Cole a devenit primul interpret afro-american care a găzduit un
serial de televiziune.
Nat King Cole a început de fapt ca om de pian. A învățat pentru prima
dată să cânte în jurul vârstei de patru ani, cu ajutorul mamei sale, un
director de cor al bisericii. Fiul unui pastor baptist, Cole poate să fi
început să cânte muzică religioasă.
Cole, a avut o pregătire formală pentru pian clasic. În cele din urmă, a
abandonat clasicul pentru cealaltă pasiune muzicală și jazz. În 1936,și-a unit forțele cu fratele său Eddie pentru o perioadă, ceea ce a dus la primele sale înregistrări profesionale.
În anii 1950, Nat King Cole a apărut ca un interpret popular solo. A
marcat numeroase hituri, cu melodii precum "Nature Boy", "Mona Lisa",
"Too Young" și "Inforgable". În studio, Cole a ajuns să lucreze cu o
parte din țară'talentul de top, inclusiv Louis Armstrong și Ella
Fitzgerald.
A făcut istorie pentru televiziune în 1956, când a devenit primul
interpret afro-american care a găzduit o serie TV de varietate. Spectacolul Nat King Cole
au prezentat mulți dintre cei mai importanți interpreți ai zilei,
printre care Count Basie, Peggy Lee, Sammy Davis Jr. și Tony Bennett.
Din păcate, serialul nu a reușit.Nu a durat mult, plecând din aer în
decembrie 1957. Cole a dat vina pe spectacol,care s-a stins din cauza lipsei
unui sponsor național.
Pe marele ecran, Cole a început pentru prima dată în roluri mici în anii 40, iar în anul 1958 a jucat singurul sau rol important în filmul ''St Louis Blues''.
În 1964, Cole a descoperit că are cancer pulmonar. El a cedat bolii doar
câteva luni mai târziu, pe 15 februarie 1965, la vârsta de 45 de ani,
în Santa Monica, California.
Viorela Filip, s-a născut în comuna Tuzla în județul Constanța la 15 Martie 1951. Este o interpretă, compozitoare și textieră de muzică ușoară românească, absolventă de Conservator. Din anul 2008, este membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România .
Din anul 2012, este membră a Asociației Mondiale a Festivalurilor și Artiștilor – WAFA, cu sediul în Malta.
Începând cu 1 septembrie 1990 și până în prezent, Viorela Filip este
profesoară titulară de canto-muzică ușoară la Școala Populară de Artă
din București.
Este fiica poetului și scriitorului Stelian Filip și a Elenei Filip (născută Elena Savu)
Johann Baptist Strauß, Johann Strauss (Vater); cunoscut și ca Johann Baptist Strauss, Johann Strauss Sr., Johann Strauss I) a fost un compozitor romantic austriac, faimos pentru valsurile sale și popularizarea acestora alături de Joseph Lanner , așezând astfel fundațiile pentru ca fiii lui să continue dinastia sa muzicală.
Cea mai cunoscută piesă a sa este probabil Marșul lui Radetzky (numit astfel după Josef Radetzky), în timp ce valsul cel mai renumit este probabil Lorelei Rheinklänge, op. 154.
Perioada de glorie a familiei Strauss a fost caracterizată de episoade
de roman de scandal, care au ținut prima pagină a ziarelor și au făcut
și mai picantă istoria genului. Foarte puțin poetică și predispusă spre
un destin artistic a fost copilăria lui Johann Strauss (1804-1849).
Tatăl său, care avea un han la periferia Vienei, s-a sinucis
aruncându-se în Dunăre. Johann a făcut cunoștință cu muzica în primul
rând prin muzicanții itineranți ce poposeau la hanul tatălui său. Talent
precoce, a cântat din copilărie la vioară și, la 15 ani, făcea deja
parte, ca profesionist, din mai multe orchestre.
În 1826 a creat un cvartet – devenit rapid un mic ansamblu – cu
prietenul său, Joseph Lanner. La început, Lanner compunea și Strauss
dirija. Orchestra s-a mărit, a devenit tot mai solicitată și mai
apreciată, iar valsurile lui Lanner se bucurau de un mare succes.
Strauss și-a dorit să își încerce și el talentul de creator, ceea ce a
stârnit un mare conflict între cei doi prieteni. Lanner era acuzat, de
pildă, că ar fi preluat niște teme muzicale care-i aparțineau, de fapt,
lui Strauss. Cei doi s-au confruntat și public, chiar în timpul unui
concert, și fiecare a luat-o pe drumul său, formându-și propria
orchestră, ambele ansambluri devenind extrem de apreciate. Rivalitatea
pare că i-a stimulat artistic pe Strauss și Lanner, care se întreceau în
a compune mai mult și mai frumos, în stiluri diferite: Lanner era mai
sentimental, muzica lui Strauss era mai puternică, mai intensă.
Iar Strauss a făcut din universul valsului o imensă afacere! Orchestra
sa a ajuns la 200 de membri și putea asigura fondul sonor pentru până la șase baluri pe noapte! Și nivelul artistic și tehnic al ansamblului era
ceva rar pentru vremea respectivă. Strauss cerea muzicienilor săi
repetiții numeroase și o precizie mare în interpretare. Compunea
încontinuu, și nu doar valsuri, ci tot ceea ce era la modă în capitala
habsburgică: polci, marșuri, cadriluri etc. Marșul lui Radetzky este una
dintre capodoperele sale.
După ce a cucerit complet și fără drept de apel publicul vienez,
Strauss-tatăl a plecat mai departe, să ia „sub stăpânire” întregul
public vest-european. Turnee mărețe au fost organizate în Ungaria și în
Germania, Parisul și Londra au căzut și ele în fața invaziei valsului
lui Strauss, care a prezentat, cu orchestra sa, 86 de concerte... în 91
de zile!
