SFINȚENIE ȘI CULTURĂ
CTITORIILE BRÂNCOVENEŞTI DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI
Apropiat al Bisericii, ctitor și apărător al identității religios-culturale valahe, Constantin Brâncoveanu a creat istoria care îi va perpetua numele încă din timpul vieții.
Un domnitor la a cărui curte se întreceau să fie prezenți diplomați din toate colțurile lumii nu punea preț pe bogăție, ci pe credință.
Este remarcabil cum '' Prințul aurului'', așa cum era supranumit , impulsiona în permanență viața călugărească din codri și munți. Prefera ținuturile Vâlcene.
Brâncoveanu ridică în Arhiepiscopia Râmnicului Mănăstirea Hurezi-
perlă reprezentativă a epocii,, inclusă în patrimoniul UNESCO- și sporește viața monahală prin ajutorul dat altor opt așezăminte Arnota, Surpatele, Govora, Bistrița, Mamu, Dintr-un Lemn, Cozia și Fedeleșoiu.
Moștenirea spirituală construită cu rafinament include asumarea istoriei unei familii dedicate țării și credinței ortodoxe, împletirea inspirată a mai multor curente culturale și selectarea exigenta a celor mai valoroase resurse umane.
Cu o forță extraordinară, ctitoriile brâncovenești vâlcene le concentrează pe toate.
Mesajul lor sincron, chiar și la 300 de ani după moartea domnitorului martir și sfânt, arată că rugăciunea înseamnă și artă, în cea mai brâncovenească dintre eparhiile țării.
Balada a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, glas 5 , text dupa Vasile Alecsandri,melodie; Sf. Mănăstire Brâncoveni
Sursa: Trinitas TV; Crestinortodox.ro;wikipedia.ro;wikipedia.org; comunapauestiotasau.ro;voceavalcii.ro; ziarullumina.ro; jurnalspiritual.eu;YOUTUBE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu